SCHIMBARE

ma gasiti aici

Astăzi, Majestatea sa, Regele Mihai I de România, s-a adresat,după 65 de ani, Parlamentului. Imi pare rau, dar eu nu am vazut altceva decât o familie regală stând lângă cei care i-au hulit zeci de ani.

CONSTATARE

Oamenii care vorbesc mult nu spun nimic. Cei care nu spun nimic evolueaza repede. Cei care evoluează repede ajung sus. Cei care ajung sus îi detestă pe cei care vorbesc mult.

MI S-A LUAT DE BAC!

De câteva zile, altceva decât de BAC nu auzi, indiferent ce mediu consulți, real sau virtual. Ba că trăim un mega-dezastru, ba că suntem mai proști ca niciodată, ba că e sistemul de vină, ba că sunt profesorii, camerele de supraveghere, etnobotanicele,părinții, meditatorii. Ba că e mentalitatea, că ne-am învățat cu șpaga de când ne-am născut, ba că ăsta ne e nivelul social, sau de țară, sau care nivel o mai fi el.

Din când în când, mai este promovat câte unul dintre cele 65 de "genii" care au luat zece la BAC. E plimbat ca maimuța pe plajă - să facă toți poze cu el. Excepția care confirmă regula, chipurile! Dovada palpabilă că încă mai avem resurse să supraviețuim intelectual.

Ascultăm atent discuțiologi care ar fi picat și ei, cu brio, la gramatică și facem bancuri "bune", ne uităm cu invidie la toate parașutele pe care BAC-ul le-ar fi putut vreodată interesa doar dacă ar fi fost o marcă de geantă și ne dăm ochii peste cap de "cum era pe vremea mea".

Mie mi s-a cam luat de BAC-ul asta. Aș vrea să nu mai aud de el și nici de specialiștii în tot felul de tipuri de eșec, de la cele economice, la cele electorale sau la BAC. Aș prefera ca cineva să facă ceva pentru miile de "ratați" de astăzi. Indiferent care ar fi cauzele sinistrului, la ei sunt cele mai puține și, chiar dacă ne place sau nu, trăiesc drame de care nici măcar nu sunt toți conștienți.

BEBELINELE IUBESC ROZUL

Fac parte din categoria mamicilor care au scos definitiv rozul din vesitmentația copiilor lor. Din motive de ... turma. Magazinele sunt pline de rochițe, fustițe, bluzițe, pantofiori roz. Papușile au și ele vesitmentație identică, iar carucioarele, scaunele de masina sau umbreluțele de bebei se prezintă în aceeași mirifică și mirobolantă culoare. 90 la suta dintre bebelușe au ceva roz în dotare iar 70-80 la sută tind să fie ciclam(siclam-?) din cap până în picioare.
Ca să combat eficient aceste tendințe de uniformizare, am decis, evident unilateral, ca Eva sa fie ținută cât mai departe de atot-prezentul roz. Așa că nu deținem multe țoale culoarea respectivă, excepție făcând câteva hainuțe primite cadou.

Vacanța mi-a adus însă o surpriză,nu știu încă la ce categorie să o încadrez. Mi-am cumpărat și eu, ca toate duduile aflate în concediu, câteva perechi de încălțări. Două, identice - una roz, cealaltă albastră: sandale accesorizate cu floricele. Totul sublim până le-a văzut fiica-mea. Nu pe amandouă, ci doar pe cele roz. De atunci, indiferent cu ce sunt încălțată, vine cu ele la mine și ma ceartă în bebelească până mă descalț de orice altceva și mă încalț cu ele. Am încercat să-i explic, să-i arăt că nu mă asortez, că mă dor picioarele, că nu am chef. Nimic. Este suficient de încăpățânată să mă facă să cedez eu.

Iar acesta este doar un episod! Al doilea s-a petrecut într-un magazin de încălțăminte: Eva, avida de shopping, pune ochii pe o pereche de sandale aflate în mâna unei doamne. Mărimea 40, evident roz! Prima dată, încearcă să i le ia pe cale amiabilă, apoi, când constată că nu are succes, dă din picioare și începe să zbiere. Evident, a reușit! Doamna a părăsit magazinul în fugă, zâmbind amar.

Acestea fiind spuse, aștept cu viu interes să văd cum continuă sau se dezvoltă pasiunea pehntru roz a fiica-mii. Mă bucur că, deocamdată, nu a pus ochii pe nicio rochiță sau bluză roz, mărimea bebelească.

I'll be back. Soon.

PRIETENII ŞTIU DE CE

"Ipocrizia este un viciu priveligiat care astupă, cu mâna ei, gura tuturor şi se bucură, în pace, de o impunitate suverană."
MOLIERE

ŞEFUL SUPREM

Pentru a deveni suprem, şeful trebuie să se aleagă, obligatoriu, cu grave probleme de sănătate. Îşi antrenează intens respiraţia şi coloana pentru a se plasa, de fiecare dată, într-o poziţie superioară în ochii celorlalţi. Polipii trebuie să-i înfunde nasul când vorbeşte sfătos despre realizările lui sau nerealizările celorlalţi, iar scolioza să-i blocheze ferm bărbia în poziţia "drept în sus". Merge apăsat, salută din vârful buzelor, fără a avea nevoie, pentru asta, de chirurgia estetică, scrutează orizontul imediat în căutarea celor ce nu-i înţeleg menirea.

Se antrenează, în particular, pentru a fi cât mai autentic, iar asta îi ocupă mult din preţiosul lui timp ocupat. Are nevoie de pauze dese în care cugetă la binele superiorilor săi şi la necazul subordonaţilor. Uneori îşi arată faţa celor de jos şi împarte idei. Când nu e băgat în seamă, tună şi fulgeră, tot cu şi pe nas.

E pe cale de apariţie şi are şi o variantă supremă-absolut: şefa supremă!

DESPRE PROSTI, NUMAI DE BINE

PROST, PROÁSTĂ, proști, proaste, adj., s.m.și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac.SURSA: www.dexonline.ro

M-am saturat de oameni suficienti, plini de ei, care nici măcar cu google nu sunt capabili să se împrietenească.

Mi-e silă de ştiinţa ridicată la rang de virtute a celor care au senzaţia că vorbesc din cărţi, când singura lor lectură, în ultimii ani, a fost celebra şi deja omniprezenta pagină 5.

Mi s-a luat de mironosiţele ieftine care se bâlbâie în scris, dar se pretind literate; de virgula dintre subiect şi predeicat; de DECÂT; de apendicele verbale fără număr; de metaforele ieftine şi epitetele pleonastice.

Dar cel mai mult, cred ca as vrea sa ajung să trăiesc ziua în care să nu mai simt nevoia să protestez împotriva lor, în felul meu ieftin.

INTREBARE

Cum se numesc aceia care reproşează unora politica pe care o duc, dar se comportă la fel de murdar cu cei pe care îi păstoresc?

TIMP

Lucururile defecte dispar, mai devreme sau mai târziu. Timpul judecă oameni şi fapte, iar apoi le alege. Le pune deoparte pe cele cu adevarat valoroase, urmând să arunce balastul în uitare.

Lucrurile bune ni se întâmplă rar. Pentru a ajunge la ele, soarta ne încearcă in fiecare zi.

Vietuirea demna inseamna principii. Principiile nu se schimba niciodata, nu cad in desuetudine si nici nu mor. Ne trebuie doar, uneori, rabdare pentru a le lasa sa razbata.

PROST SA FII, BINE CĂ EŞTI!

Întotdeauna cinci creiere reduse dar ascultătoare vor fi preferate unei minţi sclipitoare, chiar dacă întreţinerea celei din urmă costă mai puţin.

35

To be successful you need friends and well wishers. But to be very successful you need competitors and enemies!

Deci, ce-mi doresc la 25? Friends and competitors!

PROSTIA CA MANIFESTARE DE INTELIGENTA

Exista oameni care tin cu tot dinadinsul sa para inteligenti. Nu conteaza ce fac sau cum, important este ca "inteligenta" lor sa le asigure un loc caldut si prosperitate. Cea mai buna dovada a intelgientei, in viziunea lor, este implicarea. Si, ca sa para cat mai implicati in orice problema, fac pe nestiutorii, avizi in permanenta de a cunoaste lucruri noi: pun intrebari, pretind tot timpul ca nu cunosc anumite lucruri si au vointa de a le cunoaste, vorbesc mult si fac planuri.

Cand ajungi intr-o anumita pozitie care presupune ca mai multi oameni sa depinda de tine. nestiinta se cheama prostie, iar implicarea, circ penibil si ieftin. Parerea mea!

STIRI

Ma uitai in seara asta la o televiziune de stiri, alta decat cea la care functionez, si aflai doua lucruri extrem de interesante.

1. Ne preluara( ca sa nu zic furara) ideea de la Observator de a pune un regizor ( Sergiu Nicolaescu, ca altul nu a vrut) sa comenteze ODIOASA DUBLA crima de la Cernavoda. ( Stiu ca poate fi "detestabil", dar ridicator de rating!)

2. Ca ma aflu intr-o perioada retrogada, zise o doamna specialista in eclipse, stele si zodii. Adica sunt conflictuala, risc sa-mi rup gatu', sa ma cert cu poporu' sau mai stiu eu ce grozavie, ca sunt Capricorn.

Ma intrebai, Ievident, de ce naiba ma uitai la televizor in seara asta? Nu era mai buna traficarea pe internet? Ma simt, iar, ca un soborintobrontozaur care, PE VREMEA LUI, stia, cred eu, ce e aia stire....

Apropo, tocmai impuscasera o CONGRESMENA, "peste Ocean".


P.S. Cica perioada retrograda mai dureaza, pana pe 15. :))

INSPIRATIE

EVA are un an. Un an si 11 zile, mai exact. Nu are dinti, nu merge si a ramas cea mai pitica din generatia ei.
Eva e, in schimb, cel mai destept bebelus. Nu, nu citeste Kant si nici Shopenhauer. Nu, inca. E pasionata de carti, de lego si... de mama ei. Am stat 7 zile acasa si m-a studiat bucatica cu bucatica. Mi-a scos ochii, m-a tras de buze, am invatat sa suflam nasul - o super-performanta, sa stam linistite cand ne baga mami picaturile in nas, chestiuni bebelesti....

Azi am lipsit, ca in majoritatea zilelor din an, vreo 12 ore. Pe zi, ca sa n-avem voreb la proces. Cand am ajuns, in sfarsit, la ea, Eva m-a luat in brate. S-a lipit de mine, s-a pisicit ca un catelus si apoi mi-a intins boticul sa-l pup.

Despartirea bebeleasca are, definitely, alta intensitate.

Eu sunt un om distant pe care EVA l-a topit!

EXERCITIU DE LOGICA

CINEVA, nu conteaza cine, persoana cu greutate, functii, comitii, comitete si alte asociatii si conglomeratii ne-profesionale a luat o decizie. Un inteleapta, clara, pe placul, in conformitate si concordanta cu principiile de dreptate si adevar ale persoanei in cauza. Si, de ce nu, ale unei intregi mini-comunitati! Decizia privea un alt individ, cam hoinar si cam nebun, neseminficativ, neimportant, de inlocuit, cumparat la gramada in vremuri demult apuse.

Intr-o zi, acel CINEVA interpela pe ALTCINEVA si ii spuse ca, daca ar fi stiut el ca ALTCINEVA e atat de legat de acel individ neimportant, ar fi procedat altfel. Ar fi fost mai atent, mai permisiv si, de ce nu, ar mai fi inchis ochii, pe ici, pe colo. Poate. Isi puse cenusa in cap si se dadu peste cap sa ii satisfaca lui ALTCINEVA toate celelalte dorinte.

Cum s-a simtit ALTCINEVA in acea zi? Simplu, JIGNIT! De ce?

Pentru ca ALTCINEVA inca mai credea ca deciziile, in viata, se iau dupa STIINTA, CREDINTA, AUTO-RESPECT. Discursul lui CINEVA tocmai ii demonstra contrariul....

GANDURI

Exista momente in viata cand trebuie sa o iei de la capat, cand increderea in ceea ce ai putea fi devine mai mare, iar multumirea de ceea ce esti, din ce in ce mai mica. E momentul acela in care realizezi, nu doar subconstient, ca risti sa te plafonezi - spiritual, profesional sau uman; clipa in care constientizezi ca esti de neinlocuit pentru ceilalti; imposibil de acceptat, pentru tine.

Viata e facuta din incercari, iar evolutia presupune risc. Atunci cand propria persoana nu te mai multumeste, trebuie sa schimbi ceva la ea. Uneori, trebuie sa afli ce, alteori, esti dator sa incerci.

Mai am putin si marchez 35. O viata de om, ar spune unii. Ma simt ca la 20, cand nu-mi pasa ce fac, desi, acasa, un copil imi gangureste sa nu fiu inconstienta.

P.S.

Scriu....