Am atat de multe de spus, ca, brusc, m-au parasit toate cuvintele. Povestea ma intriga. Scrijelite sau suierate, moi sau mai tari, le-am considerat mereu prietenele mele, nu m-au tradat niciodata si nici nu m-au abandonat. De data asta, le-am lasat eu.

Exista lucruri care este mai bine a nu fi spuse - senzatiile care, pentru a deveni cuvinte, au nevoie de maturizare; ideile care, pentru a fi realitate, au nevoie de confirmare; intamplarile care, pentru a se transforma in viata, au nevoie de timp.

Am crezut mereu in trenul care opreste a doua oara in aceeasi gara, in cafeaua de la Paris pe care o visezi si pe care intr-o zi ajungi s-o bei. De azi, mai cred in ceva - in soarta. In cea pe care n-o programezi, nu o astepti, dar se intampla....

AS VREA

sa primesc toate raspunsurile la intrebarile care ma framanta intr-o singura zi. Nu ca asta mi-ar face existenta mai putin complicata, ci doar, poate, mai putin linistita. Cu siguranta ca, daca le-as avea, ar aparea altele mai staruitoare, cele pe care acum le-am asezat pe flancul doi.

Rezolvarea nelinistilor noastre nu depinde niciodata, de fapt, de noi.



C'est ma vie
Asculta mai multe audio Muzica »