Faceți căutări pe acest blog

joi, 30 iunie 2016

Alegeri de Prosteşti

 


PERSONAJE:

Maricel Statuescu, actual şef al Judeţului, fost şef local al principalului partid de opoziţie, preşedinte de onoare pe viaţă al POC, Partidul Oamenilor Cinstiţi
Bombonel Tapiţel, pretendentul la şefia Prosteştiului, pupilul lui Maricel, şeful Partidului Oamenilor Cinstiţi – POC  
Călărina Boţoianu, şefa Partidului Doamnelor, candidată virtuală la viceşefia Prosteştiului Graţioasa Burtărescu: şefa locală a Partidului Oamenilor Mereu Îndrăgostiţi – POMI  
Săndel Bâlbâică: decanul de vârstă al consilierilor POC
Cabalin Lovărescu: preşedintele POMI Consilieri de la Putere şi toate cele 15 partide de Opoziţie. Televiziuni, ziarişti de presă scrisă  


 SCENA: Sala de marmură de la Casa Albă din Prosteşti. Dintr-un colţ, statuia marelui Marciel, zis şi Viteazu‘, priveşte spre masa ovală unde ar urma să se desfăşoare oficialităţile de alegere a noilor şefi ai judeţului. În persoană, oficila, Maricel urmează a-şi lua rămas bun de la cei pe care i-a păstorit peste 25 de ani. În mână, are foile cu discursul. Azi, vrea să-şi arate măiestria. Trebuie să lase în urma sa un tânăr destoinic, pe Bombonel Tapiţescu. Totul pare aranjat, dar mai e şi o problemă. Ca să-l scoată şef pe Bombonel, Mircea Statuescu a complotat cu şefele Partidului Doamnelor şi cel al Oamenilor Mereu Indragostiti.  

Maricel Statuescu: Aşa, Nea Săndel, repetă! Te descurci minunat. Încet, cu calm! Să nu laşi nimic să se vadă înainte. De când mergi, mata, la cursurile alea de dicţie, eşti perfect. Nu mă gândeam io că la vârsta asta să mai mă pot baza pe matale. Generaţia asta tânără deloc nu mai ascultă, nicio disciplină, niciun aplomb. Nimic. Şi fii atent, să nu te vază ăştia (arată spre ziarişti)! Să nu se prindă dinainte, că ne strică tot.  

Săndel Bâlbâică: Să-să tră-trăiţi nea Maricel! Ce-ce nu fa-facem noi ca-ca să fie bine la pa-partid şi la ma-ma ma-ma-ta-le! Doar ma-ma-ta-le ne da-dai şi nouă pe lângă mata.  

Maricel Statuescu: Păi, da, ca să vă dau, trebuie să-mi daţi şi voi. Bagă acolo, să nu greşeşti!

Săndel Bâlbâică(singur, într-un colţ, în şoaptă, cu gesturi mici, dar ample): Să ne trăiţi, do-domnule nou preşedinte. Să-Să-fie într-un ceas bun! Eu pu-pup mâna bună, ea ne-ne ajută să pro-prosperăm. Să-să repet ca la di-dicţie. Eu pup puoala popii, popa pupă puoala mea! Eu pup puala popii, popa pupă puoala mea! Eu pup puoala popii, popa pupă pu-pu-puala mea.

Pe uşă intră Graţioasa Burtărescu, însoţită de un alai de secretare. Bufneşte. 

Graţioasa Burtărescu: Domnu’ Statuescu, să vină domnul Statuescu!  

Săndel Bâlbâică: Să-să-să-săru‘ mânuşiţele, du-du-du-duiţa Graţioasă. (pentru el, mai încet: Şase saşi în şase saci, şase saci în şase saşi, sace saşi, în şase saci) Ptiu, ce m-am emoţionat! Mă-mă-mă emoţionaţi pro-pro-profund! Fe-fe-licitări, sunteţi ca şi adjuncta la noi aici, toa-toa-toa-toată su-suflarea vă votează. Cu-cu-cu o aşa de arătare, ar fi şi păcat!  

Graţioasa Burtărescu: Hai, hai, domn‘ Bâlbâică, ne ştim de prea demult ca sa mai pun botul la vrăjeala matale ieftină. Unde e nea Mircescu? Il simt că mă trage în piept.  

Săndel Bâlbâică: Co-coniţă, eu v-am admirat de când mă mă ştiu. Dacă e-e-eram cu do-douăzeci de ani mai tâ-tâ-năr, parcă m-aş fi bă-bă-gat să-să vă fac şi cu-cu-cu-curte. Nea-Nea-Nea Maricel fuse aici, pâ-pâ-până să veniţi.  

Graţioasa Burtărescu: Mă duc să-l caut pe sforar, mă trage-n piept, o simt.

Graţioasa Burtărescu se întoarce pe tocuri cu tot cu alaiul de secretare şi iese pe uşă. Se duce în stânga, spre biroul lui Maricel Statuescu.  

Săndel Bâlbâică(singur, într-un colţ, în şoaptă, cu gesturi mici, dar ample): Să ne tră-tră-trăiască, do-domnule nou preşedinte. Să-Să-fie într-un ceas bun! Eu pu-pu-pu-pu-pu-pup mâna bună, ea ne-ne ajută să pro-prosperăm. ( şi mai încet)Eu pup puoala popii, popa pupă puoala mea! Eu pup puala popii, popa pupă puoala mea! Eu pup puoala popii, popa pupă pu-pu-puala mea.

Pe uşă intră Călărina Botoianu.  


Călărina Botoianu: Graţioasa, unde e Graţioasa? Iese. În câteva secunde, Mircea Statuescu, însoţit de cele două doamne.

Mircea Statuescu: Doamnelor, staţi liniştite! Înţelegerea e înţelegere. Doar suntem bărbaţi. Votaţi-l pe Bombonel şi totul e cum am stabilit. Făceţi-mă capul judeţului şi vă dau şi luna de pe cer. Eh, de el e vorba. Veţi fi amândouă primele politiciene cu fustă ale judeţului. Pff, Graţioaso, tu eşti în pantaloni. Dar, lasă, merge şi aşa. Zic să înceapă şedinţa, să nu o mai lungim. Nea Săndel, dă bice!  

Săndel Bâlbâică(curgând apele pe el): De-de-clar şedinţa deschisă. Pentru fu-fund fu-fu-fund-fundcţia de preş- preş- preş, ptiu!, preşedinte al judeţului nostru Prost- Prosteşti s-a s-a s-a înscris decât un singur candidat: des-des-destoinicul, şi tânărul, şi cel mai bunul, şi cins-cins-titul Bo-bo-bo-bo-bom-bonel Tapiţescu! O o-o-onoare pentru urbea noastră, ca-ca-capitală de cel mai important Judeţ.

Graţiela şi Călărina îşi dau ochii peste cap. 

Săndel Bâlbâică: Sti-sti-stimaţi….. Maricel Statuescu îi face semn să tacă şi să treacă la vot.

Săndel Bâlbâică: Să votăm! Bine!

Consilierii votează în unanimitate. Merg pe rând pe lângă urna străjuită de nea Maricel, îi arată votul şi îl bagă acolo. Graţioasa şi Călărina, ostentativ.  

Graţioasa Burtărescu: Şi acum e rândul meu să candidez. Domnul preşedinte, vă rog să consmnaţi. Îmi depun candidatura, vreau să fiu a doua domnă a Prosteştiului.  

Călărina Botoianu: Eu vreau să fiu prima. Şi eu candidez! Şi se îndreaptă amândouă înţepate către Maricel Statuescu:

 Graţioasa Burtărescu şi Călărina Botoianu, în cor: Că doar aşa ne-am înţeles.

Maricel Statuescu îi face semn lui Săndel Bâlbâică să continue.

Săndel Bâlbîică, transfigurat şi transpirat: Şi-şi-şi, înainte să declar şe-şe-şedinţa închisă, vă-vă-vă-vă, pfffff, vă rog să-l felicităm pe domnul nou preşedinte.

În aplauzele sălii, se duce la Bombonel Tapiţel şi îi pupă mâna.  

Săndel Bâlbîică: Să ne trăiţi, do-domnule nou preşedinte. Să-Să-să-să fie într-un ceas bun! (îi pupă cu patos mâna) Eu pu-pu-pup mâna bună, ea ne bagă-n portofel. (întorcându-se spre cele două doamne): A-Acum e alt stpân, Aţi negociat cu cine nu trebuie. (pleacă bolborosind): Eu pup puoala popii, popa pupă puoala mea. Eu pup puoala popii, popa pupă puoala mea….. Ce bu-bun sunt!

vineri, 22 februarie 2013

CARNAVAL CU TEAPA

Fiica-mea, cea mare, a avut astazi de infruntat primul bal mascat din viata ei. Ca sa prevenim din timp o furtuna, mici, mari, ne-am strans in sedinta de familie sa luam decizii in privinta celor doua chestiuni majore ce trebuia rezolvate pentru un astfel de eveniment - costumul si "ceva-ul dulce" pe care doamna il ceruse ( aici am avut noroc, pentru ca daca am fi fost in grupa cu "ceva sarat", viata noastra ar fi fost crunta). Ca orice printesa de trei ani care se respecta, fii-mea s-a vrut imbracata, evident, in ... PRINTESA. Pentru o astfel de atitudine, previzibila de altfel, eram super-pregatita: facusem studii de piata, notasem toate telefoanele utile si ma interesasem de teremenele de livrare. Nu puteam esua. Mai mult, imi pregatisem deja si discursul anti-roz. Ma pregatisem degeaba. Ea avea alt plan. S-a dus la sifonier. l-a deschis si mi-a aratat, candida, cu ce se imbraca: "Uite rochia de printesa, nu mai stii, mami?" una dintre rochiile pe care le avea deja si nu e o rochie obisnuita pe care mintea ei de copil o transformase. E o rochie de printesa in toata regula - cu funde, volane si paiete. In fata evidentei, eu paream singura defecta care se gandise ca, fiind o rochie pe care o purtase deja, o va respinge din start. Urma sa fie o printesa unica! Teoretic, problema rochiei fusese rezolvata. Practic, distractia abia incepea... Purtata la o alta petrecere, rochia era neagra pe poale si avea doua frumoase pete de ciocolata pe piept. Un fas! Impachetez rochia, ma imbarc in masina si ma duc, ca o doamna ce ma aflu, la mall, aici, in Baneasa, la fite. Nu aleg spalatoria pe care o mai incercasem, ca, na, e la subsol si scumpa. Merg pe mana a ceva nou si mai ieftin. Daca am facut economie bugetului cu rochia, nu pot sa fac pana la capat, si cu spalatul ei? Ais si facut! Ma prezint marti dimineata la doamna cu spalatul. Ma asigura ca rochia e gata a doua zi "fara probleme", joi dimineata cel tarziu. Imi ia si numarul de telefon, sa imi dea sms cand e gata. Im ia si banii, inainte, na, ca asa e la ei. Eu plec linistita. Trece miercuri seara - niciun sms, trece joi dimineata. Imi zic ca sunt ametita si le-am dat numarul gresit. La 16 fix ma prezint la spalatorie. Imi ia duduia de la casa bonul si.... ma anunta ca nu gata. Vad mov in fata ochilor, mov de la vineteala pe care ma gandeam, serios, ca i-o voi face in jurul ochilor. Imi zice, senina, ca are o problema rochia. Mai mult, mi-o aduce. "Doamna, nu au iesit petele!" Zic:"Ia s-o vad!" Cand ma uit la ea, poalele erau la fel de negre ca atunci cand le-o dusesem. Acum vedeam negru in fata ochilor si nu de la parful de pe rochie. Am trimis-o sa vorbeasca, din nou, cu spalatoresele, ca aia nu era o rochie spalata. S-a intors cu sefa la telefon. Sefa, cu muult PR in ea, ma asigura ca "maine" rochia va fi ok, ca incearca, DIN NOU, sa scoata petele. O rog sa incerce si sa o spele. In plus, PR-ul ei nu ma ajuta deloc, eu aveam neboie de rochie dimineata la gradi, nu la spalatorie. M-a rugat sa i-o mai las pana la 21, sa incerca sa o rezolve. La 21 ma prezint cu copilul netuns la spalatorie. Rochia curata pe poale, cu petele ce devenisera din dotare, in continuare, pe piept. Nu mai vad nicio culoare in fata ochilor, ca eram cu copilul, copil care intelesese si el dimensiunile dezastrului. Iau rochia, iau copilul, ma bag in magazinul in care stiam ca exista ceva costumatii. Cumpar repede aripi, bagheta si fustita de spiridusa. Pe drum, spre casa, ii explic cat de tare e sa fii spiridus. Tare o fi fost pentru mine, dar ea voia sa fie printesa. Si mai voia sa-i spele ma-sa rochia, ca ma-sa stie, nu? Ajung acasa, bag rochia in vanish - ori la bal, ori la spital. Dupa 20 de minute nu mai aveam nicio pata. Mica printesa le-a ecplisat azi, alaturi de celelalte printese, pe cele vreo doua zane ratacite la carnaval. Cat despre spiridusi, n-a fost loc de niciunul... Ce-am invatat eu de la primul carnaval? Ca nu experimentezi cand e vorba de copil, nici macar spalatoria. Cat despre firma, nu am gasit link sa o tag-uiesc. E la Mall Baneasa, langa Carrefour si se cheama AQUA!