ACTUL 1
Cu oistea in gard cred ca am dat-o de nenumarate ori, cu masina in sant niciodata . Pana ieri. A fost foarte simplu si extrem de traumatizant. Ploua, am iesit de pe carosabil, am simtit criblura care cred ca era sub nivelul soselei cu vreo 10- 15 cm., am incercat sa ma redresez tragand stanga, am intrat pe contrasens, am tras iar dreapta si in final am aterizat in sant. Am iesit de acolo cu ajutorul unor conationali tigani, sau rromi pentru pudici.Unul conducea o caruta si era insotit de un puradel ce nu avea mai mult de 10 ani. A avut extrem de mult bun-simt.
- Domnisoara, vreti sa va ajutam? ( de la distanta)
- Da, dar cum?
- Pai noi impingem iar dumneavoastra accelerati.
Am accelerat minute in sir, dar degeaba. Imi tremurau genunchii. Au trecut cateva minute bune si nu a oprit nimeni. Apoi a venit salvarea. De la alti tigani. Doua masini pline ochi. Aratau ca ultimii recuperatori. M-au scos din sant in 20 de secunde, impingand masina. Eram in mijlocul campului si o clipa mi-a fost teama. Dar, mi-a fost teama degeaba.....
ACTUL 2
Cu bara putin indoita, numarul in portbagaj, fara avarii esentiale, dimineata m-am dus la politie, sa-mi iau dovada. La Ploiesti, ca acolo ma aflam.
- Dumneavoastra ce ati patit?
- Am intrat in sant.
- Scrieti!
Si scriu, scriu. Trec cateva minute, astept sa ii rezolve pe cei dinaintea mea, dupa care....
- Hm, nu sunt competent!Ati scris ca erati aproape de Filipestii de Padure, deci nu sunt competent.
- Pai acolo eram, nu e in judetul Prahova?
_ Ba da, dar nu sunt competent!
- Si daca ziceam ca e langa Ploiesti?
- Era altceva, eram competent.
- E absurd, eu am fost cinstita, puteam sa mint si nu ma mai trimiteati acolo.
- Aveti dreptate, e absurd, dar tot nu sunt competent.
- Se poate sa-mi spuneti daca e cineva la Filipestii de Padure. Eu ma duc pana acolo, dar sa ma duc degeaba.....
Suna. La Filipestii de Padure cica nu raspunde nimeni. Insist.
- Stati ca tine de Baicoi....
- Sa sunam la Baicoi....
Si suna, vorbeste cu un domn, A. de la circulatie si ma rezolva.....
ACTUL 3
Ma sui in masina, ma duc la Baicoi. Politistul de la circulatie era pe teren. Nu-l astept mult. In 5 minute aflu ca.....
- Domnisoara, unde ati scris ca a avut loc evenimentul?
- La Filipestii de Padure.
Ii explic eu toata povestea. Ploaie torentiala, drum, denivelare, tiganii....
- Deci nu la noi... Nu suntem competenti.
- Bine, dar v-a sunat domnul de la Ploiesti si a zis ca dumneavoastra ii coordonatipe cei de la Filipesti asa ca imi puteti da autorizatia...
- Nu, gresit. Ii coordonam doar administrativ. Nu e valabila autorizatia.
- Puteti suna sa vedem daca.........
ULTIMUL ACT
Ajung la Filipestii de Padure. Politistul era acolo.
- Buna ziua. Am bagat masina in sant.
- A, dumneavoastra sunteti, m-a sunat colegul....
Ii dau declaratia pe care o luasem de la Ploiesti, ii dau actele. Dureaza vreo jumatate de ora sa scrie o hartie si sa gaseasca formularele pentru societatea de CASCO. Aflu cat de nasol e sa fii militian la tara si sa-i urmaresti pe tiganii care fura, aia din satul vecin unde mi se intamplase mie boacana. Ii zic ca ei m-au ajutat. Imi zice ca mare noroc am avut, ca nu m-au furat. Pe mine? Masina? N-am inteles.....Era trezit de ieri dimineata sa pazeasca fabrica unui turc ce fugise cu 50 de milioane de euro si lasase tiganii fara munca, prevenea o revolta sociala....
Imi da actele, dovada, tot. Nu s-a uitat pe ele nici-o clipa.
- Gata? Atat?
- Da, daca aveti probleme cu aia de la CASCO le dam si fax, dar nu cred.
Plec siderata. Puteam sa vin cu bicicleta sa declar incidentul, sau pe jos. Din 3 politisti de la rutiera nu a vazut niciunul masina implicata in "incident". Puteam sa dau peste trei oameni si sa ii omor, sa fac macel, ca nu conta. Importanta era... COMPETENTA.
Ce am invatat din asta? Ca viata e scurta si ca poate trece uneori pe langa un pom, ca unii tigani sunt mai romani ca multi dintre noi si ca, in Romania, lucrurile se vor schimba doar cu buldozerul. Pana la urma ei chiar nu au nicio vina. Nu erau competenti. :)
P.S. Maine ma duc la CASCO. :)
P.S.2 Inainte sa plec i-am dat 100 de mii pustiului care chiar a impins la masina. Nu stiam cum trebuie sa reactionez si, sincer, nu voiam sa ies din ea. Oamenii aia parea u destul de... fiorosi. As vrea ca din toata povestea asta sa raman cu zambetul celui mic la vederea bancnotei si sa sper ,intr-adevar, si-a luat ciocolata....
6 comentarii:
militieni... astia miculutzii dragi de ei... cei care sunt sef de post nu stiu cum sa scape si ei.
a si inca ceva... nu aveai cumva viteaza, oana!?
nu aveam viteza, ca m-as fi rasturnat.
Catre domnul anonim:
daca nu ai inteles ca acest blog nu are nicio legatura cu locul in care lucrez, e problema ta. nu-mi exprim aici parerile de ziarist. scuteste-ma de aprecierile prostesti despre viata, experienta sau educatia mea. aceste este un blog personal si asa va ramane. poti sa-ti exprimi frustrarile politice unde vrei tu, dar nu aici. nici macar nu ai bunul simt sa semnezi sub un nume, oricare ar fi el.
te anunt ca de azi, o sa te citesti singur acasa.
he he he. Pregateste-te de CASO! Si apoi de service! succes!
M-a induiosat povestea ta - finalul vreau sa spun. Am ramas curioasa cu ce-ai patit la CASCO. M-ar fi mirat ca militienii sa fi fost responsabili si sa fi vrut sa vada masina dar exista 2 explicatii: 1. nu trezesti suspiciuni la prima vedere; 2. nu a deuntat nimeni un accident rutier cu implicati care au disparut de la fata locului.
Trimiteți un comentariu