Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 28 ianuarie 2009

SI, M-AM INTORS

Nu a sunat bine semnalul de inchidere, a telefoanelor in cursa low cu care am binevoit sa revin pe meleaguri romanesti, ca o duduie de pe scaunul din fata apasa tasta verde. De apel....

- Amore mio, ti amo, amore mio, ti amo mult,
incepe destainuirea intr-o spurcata stridenta italo-romana. Acu' plec, amore mio. Te iubesc, amore mio. Multo, amore mio. Tocmai ne-au spus astia sa inchidem telefoanele, nu mai putem vorbi....

Avionul se pune in miscare, in miscare rapida si ascendenta. Nu ne pasa. Declaratia de dragoste tipata acopera huruitul motoarelor.

- Amore, te sun cand ajung la Bucuresti. Vad ce e cu aia ( mama sus-numitei) si ma intorc repede. Amore mio sa fii cuminte ca si eu sunt. Ti amo, amore mio, ti amo molto.

Inchide. Sper ca nu doar convorbirea, ci si telefonul. Nu mai am de multa vreme frica de zbor, dar nici confortabil nu ma simt si incerc, pe cat posibil sa respect regulile si, stupid, astept si de la ceilalti la fel. Imi zic ca poate nu stie, saraca, dar imi spun gresit. Proaspat scapata de presiunea raportului catre Amore Mio, duduia incepe conversatia cu colegul ei de scaun, pe aceeasi tonalitate.

- Eu zbor de multa vreme. Nu se intampla nimic, am mai vorbit la telefon. Da, de cand cu americanii aia care au ajuns in rau, parca m-am mai speriat si eu....
ne linisteste pe toti intr-o romana prelungita vocalic.

Vazand atata deschidere, colegul de scaun, se gandeste sa profite. Incet, subtil, tenace, fara prea multe complimente se baga linistit in sufletul mimozei de ... nu stiu de ce sa spun, ca as jigni cartierul Berceni. Usurel, fara apropouri prea subtile, trece la subiectul principal.....

-Da cum e iubitul tau?


Atat ii trebuie....

- Pai, are 42, ba nu 40 sau 38 de ani. Eu am 24. Ne stim de 4 ani. El m-a agatat. Veneam de la serviciu si s-a tinut cu masina dupa mine. Are o masina smechera si bani. L-am lasat cat l-am lasat si cand m-am enervt m-am intors la el < mai baiatule, tu ce vrei de la mine?>. Si asa ne-am combinat. Mi-a cerut telefonul si apoi am iesit in oras.De 4 ani sunt cu el si e bine.

- Pai si-l iubesti?
- Ehe, dragoste; dragostea trece prins stomac. E de treaba, are bani, ce-mi mai trebuie. Dar sa stii ca eu sunt independenta, mi-am pastrat servicul, sa nu ma trezesc ca ma da macaronaru' afara in strada. Astia sunt nebuni, daca te prind.....


Va intrebati cum s-a terminat? Pai simplu, duduia a plecat cu domnul de langa care s-a oferit sa o duca unde avea treaba si i-a carat si bagajul.

Sa nu o condamnati, va rog! L-a sunat pe Amore Mio cand a ajuns si i-a spus din nou cat de mult il amo.

2 comentarii:

Giorgio Armeanu' spunea...

Asta se aseamana cu o intamplare din aceeasi categorie, cea a "furculisioanelor": doamna striga dupa un grup: "Aspetta un po', aspetta un po'". La care o tipa din grup: "Hai, fa, ca te asteptam la poarta". Actiunea a avut loc in zona manastirii de la Curtea de Arges.

Bogdana spunea...

:))))))