Faceți căutări pe acest blog

joi, 20 noiembrie 2008

E MAI IEFTIN SA FII INTELECTUAL

De cand mi-am schimbat statutul din pretinso-intelectuala in aproximativ-casnica auto-intretinuta, m-am decis sa ma aplec cu totul spre lucruri mult mai lumesti. Dupa ce am experimentat cateva retete de al doilea fel de mancare, cu succes spun degustatorii, m-am decis sa produc ciorba, la mine acasa. Ciorba-n vecini nu m-a satisfacut niciodata.

Si, ca sa faci ciorba, ai nevoie de recipient in care sa fierbi ciorba, normal. Nu stiu cum, dar nu mai detin un astfel de obiect. Cum s-a intamplat, de ce, cand, in ce conditii am ramas fara niciunul, nu mai stiu, dar nici nu ma intereseaza. N-am tinut niciodata la (t)oale, sa fie un pacat?

Dupa saptamani de negocieri cu propria-mi persoana, azi m-am dus sa cumpar OALA. In supermarket, la Cora.

Decizia, extrem de dificila; asa ca, pentru a atenua impactul psihic al noului meu statut social ajuns la stadiul de materializare, am inceput la departamentul cosmetice. Mai exact mi-am adus brusc aminte ca am nevoie de o perie noua si de spuma de par.

M-am asezat tacticos in fata raionului, mi-am trantit cosul pe jos, am luat distanta si am inceput sa citesc ostentativ etichete si sa compar traduceri. In momente ca acesta detest ca nu mai port ochelari, ca efectul ar fi de 10 ori mai mare. Deci....It's all about attitude! In 5 minute, era deja coada la raionul de spuma de par. In principal, barbati. Cum era destul de nepotrivit sa testeze din priviri drai vetar tafturi, se reorientau din vole' catre gel. Si cum sa nu-ti creasca brusc dorinta de a deveni si mai casnica atunci cand doi pisi-men, unul cu tepi, celalalt cu chelie, au urmatoarea discutie intelectuala?

- Eu d-asta folosesc, de doi ani, sunt fidel
,( fata, completez eu in gandu-mi), zise intepatul.
- Si eu tot d-asta foloseam, e super bun, dar acum nu mai am nevoie. Ha, ha.... , zise nefericitul.

Dupa ce trag colcluzia ca barbatii e mai muieri ca femeile, aleg spuma pe care o stiam deja si, cu inima parca mai plina, ma duc spre oale. In drum, mai achizitionez un pulover, mov, marimea 10 ani, cu buric - prietenii stiu ce e, dragut. Imi doresc ca dupa prima spalare sa nu ajunga marimea 6 ani, sa nu mai am ce face cu el.

Si ma indrept, si ma indrept. La inceput nu gasesc raionul. Eu la alt supermarket sa caut oala nu ma mai duc. Cand sa rasuflu usurata, ca cineva mai presus de mine imi traseaza calea de ne-casnica, dau nas in nas cu oalele. Toate marimile, nu toate culorile - putine si hidoase. Rosu ardent cu interior in mozaic alb-negru, maro toailet cu mere si pere asortate, gri sobolan. Ma uit la preturi si cedez. Sun blonda.

- Nu pot sa fiu casnica, nu ma lasa preturile. ( adaug un semn de punctuatie neaos si la moda)
- Adica?
- Cu o oala marimea S cumpar doua carti, spre trei, literatura clasica.
- Oala te tine o viata.
- Si cartea ma tine o viata. Iar daca vad oribilitatile alea in casa, imi piere tot cheful de normalitate.
- Le tii in bucutarie.
- Pai ce bucataria nu e tot la mine?! Ciorba de peste pe fundal de prune galbene cu picatele maro. Horror. Bleah!


Blonda incearca sa fie rationala.


- Cauta una sub presiune, e aia simpla din inox, nu e colorata.


Ma uit eu in stanga, ma uit in dreapta. Execut doua tigai. Adica le dau pe jos, sonor.

- Ce ( semn de punctuatie) ai facut? ma inoportuneaza blonda.
- Nimic, aranjez tigaile la astia. Nu stateau bine pe raft..... Ce am facut?! Am dat cu ele pe jos, e bine?!.....Stai, am gasit. Oala sub presiune?! Nu, exclus. Costa cat un dictionar, d-ala ultima moda, cu toate semnele de punctuatie femeiesti si barbatesti in el.
- Bine, las' ca-ti iei tu alta data. Vezi ce mai spargi ca sa-ti ajunga banii pe care-i ai la tine!!!


O las pe blonda in ironiile ei. Nu plec din prima, ca, desi nu pot gati ciorba in tigaie, tot pot sa fac ceva. Asa ca, pana la urma cuminte, redusa la limitele mele anterioare ne-casnice, ma resemnez cu niste chestii demancare si asteptatul la casa. Nu mai trag concluzii, ca nu sunt bune la nimic.

Sa nu credeti insa ca am scris asa, degeaba, sa ma fac de doi lei cu noul meu statut. Nu, am scris sa-i amintesc unei alte persoane, femeie la casa ei, detinatoare de oale Princeps, marimea Zepter, ca mi-a promis ca-mi ia oala de ciorba, acum 2 saptamani fix. Nu vreau decat marimea XS, dar nu vreau sa dau eu bani pe ea, asta e ideea, mai ales dupa plimbarea de astazi. Noul meu statut de casnica intretinuta nu-mi permite. :)


P.S.

Blondo, daca o sa am vreodata copii sa nu ma lasi sa-i duc la supermarket sa vada pestii vii. "Mama, de ce are sange la gura?" e fraza care m-a convins sa fac toate cumparaturile la non-stopul din colt, macar pana la sfarsitul anului. Daca ma prinzi cu plodu' sa-i arat crapu' muribund, sa ceri sa fiu decazuta din drepturile parintesti. Ai deja acceptul meu pentru asta. Si asta e cat se poate de serios.

2 comentarii:

pantacruel spunea...

apropo de copii. parerea mea este ca investitia asta in oala nu este deloc neinspirata. pe viitor poate fi folosita si ca olita pt aia mici mici si cacaciosi ;)

OANA DESPA spunea...

:)))). clar.