Faceți căutări pe acest blog

duminică, 14 decembrie 2008

PESTELE SPAGA

AZI, MAGAZIN CARREFOUR, VARIANTA PLOIESTI CITY, RAIONUL DE ZBURATOARE ACVATICE

Oferta super - pesti cu aripioare si colti, alge, crabi si alte inotatoare. Culorile? Dubioase. De la alb gheata la negru taciune, cu mov - aramiu si rosu intens, variante ajutatoare. Stam cateva minute bune ca cineva sa ne acorde atentie. Stam degeaba. Dar nu e graba, nu ne putem decide asupra alegerii, asa ca nu protestam. In timp ce doamnele de la curatenie ne lustruiesc ghetele pentru a multa oara cu un mop gri-sobolan, impasibile la vreun gest, un domn din dreapta- bine construit si cu ochii albastrii - palmeaza vanzatorului 10 lei. Imi zic ca n-am vazut bine.

- Vazusi?
- Da,
zice companioana mea. I-a dat bani.
- Spaga?
- Pai ce altceva? Ca nu se plateste nimic aici.......
- Pentru ce? Nu vezi cati pesti sunt aici? E adevarat, par cam vechi... Dar spaga? La Carrefour? Nu pot sa cred.....


Intamplare ma incita. Uman, jurnalistic? Nu m-am decis. Cand sa plec ......

- Da-te mai aproape, zice vanzatorul.


Ma dau, chiar daca chemarea nu-mi era adresata. Se da si baietul cu bancnota. Il pot vedea mai bine.... Tipul? Purtator de breloc de masina cu multe X-uri, in trening de firma, tot numai un zambet. Eu devin, brusc, interesata de crustaceele din apropiere. Le studiez ochii, clestii, evaluez oferta, fac conversatie stupida. Individul nu are nicio jena....

- Am unul de 7 kile. Trebuia sa vina un bastan sa-l ia, il comandase de ieri. Mai mic n-am. Daca vrei, ti-l dau pe asta. E gata transat, aranjat, tot tacamul....

Tipu' se uita la intrusa, adica la mine, si-i face semn vanzatorului....

- N-ai treaba, nu s-a prins. Ce stie asta?
- Pai....
- Daca vine ala, nu iese scandal, ca-l rezolv maine si pe el. Ma descurc eu. Spune, il vrei sau nu? Ca io client gasesc.....


Domnul se uita din nou la mine. Eu ma uit fix la el si-i zambesc, cum doar eu stiu....

- Nu vreau. E riscant. Mai ales acum....

Pleaca. Plec si eu, fara sa-mi aleg nimic din super-oferta expusa la galantar. De un peste de 7 kile nu aveam nevoie, dar sunt convinsa ca poteam face rost de el usor sinu trebuia nici macar sa supralicitez. Nu pot insa sa realizez pentru ce naiba trebuie sa dai bani ca sa cumperi pestele-spaga. M-am decis sa incerc si eu o data varianta asta. Sa simt si eu gustul deosebit de cumparatura luata pe sub mana. Nu o sa ne treaca niciodata. Suferim de comunism cronic.

Niciun comentariu: